Primarul general Dorin Chirtoacă a convocat, la sfârşitul săptămânii trecute, o şedinţă de lucru cu conducătorii subdiviziunilor administraţiei municipale pentru a pune în discuţie proiectul final al Planului de măsuri anti-criză şi relansare economică a Chişinăului.

Proiectul a fost elaborat cu susţinerea financiară a PNUD-Moldova, Fundaţiei Soros şi LGI/OSI (Budapesta) în cadrul proiectului PNUD „Dezvoltarea Municipiului Chişinău”. Proiectul de Plan de măsuri anti-criză şi relansare economică este rezultatul eforturilor comune a consultanţilor locali şi internaţionali, care au lucrat în coordonare şi finanţarea biroului Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Echipa a fost compusă din experţi furnizaţi de două think-tank-uri locale (Business Consulting Institute şi Centrul Expert-Grup) şi două firme de consultanţă din Iaşi şi Bucureşti (Addvances şi Societatea Academică Română).

Cum Planul a fost dezvoltat treptat şi în consultare cu oficialii locali din Chişinău, a rezultat din discuţii că măsurile propuse continuă şi extind foarte bine pe cele deja întreprinse în anii 2008-2009 de conducerea primăriei, viziunea asupra problemelor şi soluţiilor fiind una comună, după cum a constatat şi primarul general Dorin Chirtoacă. Ideea centrală a Planului este aceea de a transforma criza economică dintr-o dificultate într-o oportunitate, pentru că de multe ori în sectorul public tocmai greutăţile generează impulsul necesar pentru reforme şi eficientizare, care în vremuri bune sunt amânate indefinit.

Pe baza acestei idei-pivot, documentul propune o serie de obiective şi măsuri, fundamentate într-o viziune clară: în 2009 veniturile şi cheltuielile locale au putut fi menţinute la un nivel cât de cât constant doar pentru că bugetul municipiului nu a depins direct şi imediat de starea economiei locale, lovită de criză. Dar, ca peste tot în Europa, criza poate lovi cu oarecare întârziere şi bugetele locale până la urmă, pe fondul austerităţii generale – o posibilitate pentru care trebuie să fim pregătiţi în 2010. Pe de altă parte, dacă acum se iau măsurile corecte de combatere a efectelor crizei, acestea reprezintă o bună bază de plecare pentru dezvoltarea sustenabilă a municipiului în anii viitori. Ca atare, s-au definit câteva linii de acţiune majore, precum: (1) atragerea de resurse suplimentare, din surse proprii şi parteneriate cu mediul privat sau organizaţii internaţionale, pentru a mări în valoare absolută sumele disponibile pentru investiţii; (2) îmbunătăţirea capacităţii administraţiei şi serviciilor locale de a înţelege şi răspunde cererii de servicii din partea populaţiei şi mediului privat; (3) eficientizarea utilizării resurselor deja existente (bază impozabilă sau mijloace fixe) prin management modern şi transparent, inclusiv prin valorificarea mai bună a activelor în prezent sub-utilizate. Practic, în privinţa atragerii de resurse este vorba de ameliorarea sistemului de impozitare, inclusiv prin cooperare cu Guvernul şi Parlamentul acolo unde este cazul, dar şi de efort fiscal propriu al Primăriei în direcţia mai bunei colectări (publicitate stradală, pieţe, parcaje de domiciliu sau în zona centrală etc.). În plus, se vor promova iniţiative de tip PPP care să producă simultan locuri de muncă şi co-finanţare din partea mediului privat în dezvoltarea infrastructurii (parc tehnologic; centru agro-logistic; locuinţe sociale).

Reformele interne ale administraţiei municipale vor continua cu prioritate în direcţia restructurării întreprinderilor municipale (cu posibilitatea de a privatiza acele activităţi care nu-şi găsesc echivalentul în sectorul public în alte capitale europene); finalizării unui sistem modern de evidenţă şi management al patrimoniului municipal (în special terenuri-clădiri), care să permită extragerea unei valori reale din exploatarea sa; şi simplificării procedurilor birocratice. În domeniul serviciilor publice, va continua raţionalizarea sistemului de subvenţii, care să asigure o mai bună ţintire a resurselor limitate către grupurile realmente în nevoie. În acest sens, se va lua în considerare iniţierea unui proiect de management integrat al traficului, cu o componentă prioritară pentru transportul public, se vor elimina sursele de pierderi în sistemele de apă-canal şi termoficare şi va fi eficientizat sistemul de alocări financiare.

Pasul următor va consta în prezentarea şi aprobarea Planului de măsuri anti-criză şi relansare economică în Consiliul Municipal, pentru ca acesta să devină document oficial şi platformă politică de coordonare a deciziilor majore pe termen scurt şi mediu a Primăriei Chişinău.

Sursa: Primaria Municipiului Chisinau